VIATA » Razboi si pace


« BACK

Pe creasta valului de sânge


De Cristian Tudor Popescu

Lumea de azi, lumea de după războiul ideologiilor, seamănă tot mai mult cu un bâlci al omorului. Aproape că nu e zi de la Dumnezeu fără un atentat, o încăierare sau un război în toată regula, întreprinse pe motive etnice, religioase sau rasiale. Se împlineste un sfert de veac de violentă neîntrerupt ă în Ulster si cam tot atâta de înfruntare nemiloasă între arabi si evrei pe tot cuprinsul planetei. Organizatia separatistă bască ETA tocmai a reusit să ucidă un general, un sofer si un soldat. Buenos Aires-ul abia trezit din cosmarul exploziei care a distrus imobilul unei organizatii evreiesti, ucigând 89 de oameni, se pregăteste pentru altul, asemănător. După ce si-au înmormântat conationalii adusi în sicrie de zinc din Algeria, politistii din Paris controlează actele oricui are tenul mai măsliniu. Metroul din Londra poartă pe pereti instructiuni pentru cazul când observati o geantă părăsită, americanii nu si-au revenit încă din socul World Trade Center. Cu o încăpătânare care scoate din sărite chiar si Belgradul, sârbii bosniaci continu ă să ucidă si să fie ucisi pe un drum care nu duce nicăieri. Pare greu de crezut că tot acest mosaic convulsiv ar putea avea un numitor comun, un principiu ordonator. Să facem un exercitiu de suspendare temporară a orgoliului de rasă si să privim istoria umană dintr-un punct de vedere putin diferit, imaginându-ne că, pe traseul secolelor, omul nu este pasagerul, ci vehiculul. Un vehicul care transportă o încărcătură mai usoară decât fulgul, dar atotstăpânitoare . entitătile informationale : filosofii, bancuri, religii, teoreme, tehnologii, romane, formule chimice, filme, retete culinare si toate celelalte. Să fortăm apoi aducerea în minte, fie si pentru o clipă, a ametitoarei idei că istoria este a informatiei, si nu a omului, că tot ceea ce se întâmplă cu noi de câteva mii de ani încoace nu reprezintă decât încarnarea evolutiei formelor informationale, meduze diafane plutind printre si prin noi si manevrându-ne cu pseudopodele lor lungi si unduitoare. Pentru a fixa imaginea, să folosim o analogie darwinistă grosier ă : comunismul, fascismul, fundamentalismul pot fi asemuite cu dinozaurii din mezozoic, iar dezvoltarea retelei electronice informationale mondiale, cu aparitia mamiferelor. În timp, polul informational al globului si-a schimbat, aidoma polului magnetic, pozitia. Cândva, punctul de maximă densitate si complexitate informa tională a fost între Tigru si Eufrat, apoi în China, apoi în Grecia, de unde s-a mutat în Peninsula Italică si de-acolo în lumea arabă. A urmat Europa si, în sfârsit, America de Nord, de unde tocmai migrează înapoi, spre zona Asia-Pacific. Sensul acestor zig-zag-uri pe mapamond nu poate fi dat decât de un principiu al reducerii dezechilibrelor informationale. Miscarea informatiei, între puncte cu intensitate diferită ale câmpului informational, nu poate fi stăvilită. Cel mult frânată : Inchizitiei i-au trebuit câteva sute de ani pentru a fi penetrate de informatia că Pământul nu e centrul Universului. Comunismului, 70 de ani ca să tot conducă la groapă capitalismul. Fiecare dictatură se caracterizeaz ă, în primul rând, printr-un baraj informational, care sfârseste, inevitabil, prin a se nărui. În clipa de fată se înregistrează pe plan mondial o adevărată epidemie informatională, venind dinspre SUA si Occidentul coplesit de americani. De la reteta Coca-Cola si până la modelul democratiei liberale, totul, purtat pe aripile CNN-ului, se prăbuseste peste tările unde intensitatea informatională e redusă. În orasele Vestului e deja vizibilă o anumită nivelare obositoare care predomină în peisajul informational : peste tot aceleasi firme sI filme.

Toate atacurile explicabile prin intolerantă etnică si religioasă, xenofobie, rasism nu sunt, în ultimă instantă, decât încercări disperate de a păstra identitatea unor grupuri umane prin blocarea miscării libere a informatiei. Un motiv puternic, subcon stient poate, care face din evrei tinta atâtor agresiuni este faptul că, fiind un popor mobil sI versatil, au fost dintotdeauna niste vectori extreme de virulenti în molipsirea de informatie. Lipsa de viitor a unor astfel de gesturi devine vizibilă dacă ne gândim chiar la armele cu care se comit : în marea majoritate a cazurilor, ele nu sunt fabricate în tara atentatorilor, continând deci informatie străină ! Un exemplu de stat-natiune, care a înteles detimpuriu că nu aceasta e calea, e Japonia. În loc să încerce să se închidă, după un război catastrofal, traditionalista Japonie s-a deschis la maximum, absorbind tot ce se putea din Vest. Rezultatul : nu numai că nu si-a pierdut identitatea, dar a devenit o mare putere mondială. Nu putem fi atât de naivi, ca Francis Fukuyama, încât să credem că diseminarea democratiei liberale, cu modul de viată aferent, va pune capăt istoriei. După ce migrează, informatia se transform ă pe noile suporturi până la a nu mai semăna deloc cu formele originare. Noul centru de putere al lumii care vine, zona Asia-Pacific, e un exemplu concludent. Fireste, distanta dintre aceste rationamente sI fiinta teroristului arab, evreu, nord-irlandez, sud-american, bosniac, care, nemăsurat de singur în miezul mortii, strânge la piept valiza cu explozibil sau pistolul automat, pare uriasă. Căci nu putem cere unui om, si, mai ales, unuia ce nu cunoaste nici mila, nici teama si l-a pierdut pe Dumnezeu (de la cel care ucide . fie si în numele religiei .Dumnezeu îsi întoarce fata), să conceapă că nu este decât o măruntă ilustrare a unui principiu, pe cât de inuman, pe atât de inexorabil, care călăreste creasta valului de sânge.



« BACK