VIATA » Razboi si pace


« BACK

Globalizare

Tudor Ionescu
Bogdan-Ioan Stanciu

   Cei care renunta la libertate in favoarea prosperitatii risca sa le piarda pe amandoua. Benjamin Franklin

     Globalizarea! Cu siguranta unul din cuvintele cele mai folosite in ziua de azi. Se regaseste obligatoriu in vocabularul oricarei persoane respectabile, intervine constant in orice discutie serioasa. Si-a depasit de mult sensul initial (integrarea sistemelor economice, favorizata de progresul tehnologic si de multiplicarea relatiilor comerciale), capatand puternice conotatii emotionale. S-a ajuns la razboaie ideologice in jurul unei chiftele intre doua jumatati de chifla! Dar sunt si motive mai serioase: economia, viata sociala, cultura, arta, viata religioasa si spiritualitatea, comunicarea, serviciile - totul este intr-o fierbere continua. Intreg esafodajul pe care s-a intemeiat ordinea - inca actuala - a lumii tinde sa fie aruncat in aer si inlocuit. Cat de departe se poate merge fara a scapa din mana situatia? Este o etapa fireasca in evolutia societatii? E un semn al progresului sau ultima faza a societatii inainte de colaps? E un fenomen inevitabil ori unul provocat si intretinut? Si pana la urma, toata aceasta risipa de spatiu, timp si cerneala duce la vreun rezultat? Iata cateva intrebari la care vom incerca un raspuns in randurile ce urmeaza.
Cu viteza luminii
     Societatea globala presupune, intre altele, comunicare extrem de rapida, care da senzatia unui sat global, in care orice eveniment marunt se afla imediat prin intermediul unui carcotas de la colt de strada...

     Intr-adevar, cea mai proaspata obsesie pare a fi cea a informarii. Lumea se lasa atrasa intr-un mecanism media extins la scara planetara, omitand ca nu poate fi pus semnul egalitatii intre informare si comunicare.
     Thomas L. Friedman, unul dintre cei mai importanti analisti americani in domeniul afacerilor internationale si castigator a doua premii Pulitzer, face o apreciere plastica despre schimbarile fundamentale petrecute in era comunicarii globale: ^Ópe perioada razboiului rece unitatea de masura a puterii era greutatea, in era globalizarii aceasta este viteza. Daca ieri intrebarea care conta era: cat de mare e racheta ta?, maine, ea va fi: cat de rapid e modemul tau?
     Insa, in ciuda apropierii mai mari ca niciodata si a disparitiei, practic, a barierelor, in urma cresterii fara precedent a vitezei de circulatie a informatiei, ne vedem in imposibilitatea de a mai comunica emotii si stari sufletesti profunde. Putem vorbi oricand, cu oricine din orice colt al lumii. Distante care altadata se parcurgeau in cativa ani, se acopera astazi in cateva ore. Cu toate acestea, in loc sa ne fie mai usor sa gasim parteneri (indiferent de scop), singuratatea a devenit o tara sociala grava: spre exemplu, in SUA, in plina epoca a ^Ócomunicarii^Ô, peste 26.000.000 de oameni traiesc singuri! Niciodata in istoria umanitatii o societate nu a cunoscut unasemenea grad de solitudine!
     Fenomenul Internet a devenit de cativa ani placa turnanta a comunicarii interumane; fara a-i contesta rolul benefic (in conditiile utilizarii sale rationale) o privire obiectiva de ansamblu ne duce la concluzia ca Internetul in particular si computerul in general distrug mai multe conexiuni interumane decat creeaza, diminuand participarea sociala. Timp de secole, oamenii si-au imbogatit experienta prin contact cu natura si cu alti indivizi. Azi cautam noi experiente pe ecranele calculatoarelor si ale jocurilor video.



« BACK