VIATA » Femeia


BACK

Dragostea.

Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. Si chiar daca as avea darul proorociei* si as cunoaste toate tainele si toata stiinta, chiar daca as avea toata credinta asa incat** sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic. Si chiar daca* mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu* cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se** bucura de adevar; acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul*. Dragostea nu va pieri niciodata. Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit. Caci cunoastem in parte si proorocim in parte; dar cand va veni ce este desavarsit, acest "in parte" se va sfarsi. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc. Acum vedem* ca intr-o oglinda in chip intunecos, dar atunci vom vedea fata** in fata. Acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin. Acum, dar, raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.



BACK