CULTURA » Literatura


BACK

Romania la Targul de Carte de la Ierusalim

A 11-a porunca: sa nu fii indiferent!

de Cristina Modreanu

Cea de a 21-a editie a Targului International de Carte de la Ierusalim, desfasurata in perioada 23-27 iunie, a avut semnificatii depasind telurile obisnuite ale unei asemenea manifestari. In conditiile unei stari de permanenta tensiune, de care toti cei ajunsi acum pe Pamantul Sfant se lovesc asa cum te lovesti de un zid, organizarea targului a fost un gest de sfidare a terorii, o modalitate de pastrare a unei aparente de normalitate, esentiala pentru fiecare dintre cei implicati. Chiar daca anul acesta au participat mult mai putine tari decat de obicei, chiar daca numarul vizitatorilor a fost sensibil redus, se poate spune ca editia 2003 a Targului International de Carte de la Ierusalim a fost, in felul ei, cea mai reusita dintre toate.

Tara noastra s-a numarat si ea printre participanti, ba chiar a avut o prezenta masiva, asigurata de Ministerul Culturii si Cultelor in colaborare cu Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Fundatia Culturala Romana, Uniunea Scriitorilor si Ministerul Informatiilor Publice (Departamentul pentru Romanii de pretutindeni). Un stand de 42 de metri patrati, o conferinta de presa cu participanti oficiali si oameni de cultura, printre care Nicoale Cajal, Augustin Buzura, Eugen Uricaru, Dorel Dorian, s.a., lansari de carte de la Editura Fundatiei Culturale Romane (Ordine si dezordine de Alexandru Sever), Polirom (Intoarcerea huliganului de Norman Manea, Ideologie si Fantasmagorie. Perspective comparative asupra gandirii politice in Europa est-centrala de Victor Neumann), Hasefer (Casa melcului de Norman Manea, Fantasme si adevaruri. O carte cu Mircea Saucan de Iulia Blaga, Dreptul de a ezita de B.Elvin, Palaria de sticla de Nava Semel, Bio-bibliografia scriitorilor de limba romana din Israel. Generatia contemporana de Emanuel Aczel), Cartea Romaneasca (Plicul negru de Norman Manea, Lumea in doua zile de George Balaita), Albatros (Sase femei de Virgil Duda) si Tritonic (Dictionar de avangarda literara romaneasca de Lucian Pricop), intalniri cu scriitorii isarelieni de origine romana si o masa rotunda cu tema Multiculturalitatea -paradigma convietuirii intre etnii si nationalitati" au fost evenimentele care au punctat prezenta romaneasca la Ierusalim.

Aici vroiam, de fapt, sa ajung, pentru ca, dincolo de titlul sofisticat al acestei dezbateri, participantii au spus cateva lucruri demne de retinut, care, puse unele langa altele, refac imaginea unei stranse legaturi intre cultura romaneasca si cea produsa de scriitorii israelieni de origine romana, o legatura care nu e scutita insa de fisuri, de tensiuni, de neclaritati si nemultumiri, dar care are toate sansele de a fi perpetuata in conditii mai bune, daca toti cei implicati vor fi dispusi sa faca eforturi pentru asta. Cu alte cuvinte, conform unui citat propus de Dorel Dorian din spusele lui Yehuda Bauer - a 11- porunca ar trebui sa sune asa: Sa nu fii indiferent!". Parte din spusele vorbitorilor, din care redau mai jos fragmente, sunt dovezi ca aceasta porunca" functioneaza deja.

  • Leon Volovici
  • - scriitor:

Statutul scriitorilor din exil a intrat intr-un proces de schimbare evidenta. In unele situatii nu suntem convinsi ca denumirea de scriitor in exil" mai are aceeasi semnificatie. Din moment ce exista in Romania reviste in care traitori la Paris sau in alte parti, ca Mircea Iorgulescu, de exemplu, tin saptamanal o cronica literara, ceva s-a schimbat. Astazi exista posibilitatea unui contact permanent, suntem un sat global. Primii cititori ai scriitorilor din Israel sunt cei din Romania, iar o carte precum Europa, mon amour a lui Petre Raileanu, aparuta la Editura FCR, trateaza subiectul capitalelor literaturii romane". Literatura romana chiar poate functiona prin aceste centre satelit", orasele lumii in care sunt scrise carti in limba romana, iar responsabilitatea FCR este sa mentina relatia si sa recupereze valorile plecate din Romania."

  • Angela Martin
  • - vicepresedinte Fundatia Culturala Romana:

Socotesc acest Targ de carte simbolic: spiritul cartilor ne umanizeaza, ne pacifica, ne solidarizeaza. Noi incercam sa pastram legatura cu originarii din Romania si, cum stiti, FCR are o mare slabiciune pentru promovarea culturii romane prin publicatii. Apoi, nu cred sa existe intelectual roman de marca din diaspora care sa nu fi publicat o carte sau un articol, sa nu fi colaborat la un program cultural organizat de FCR."

  • Augustin Buzura
  • - presedinte Fundatia Culturala Romana:

Am facut mult mai putin decat ar fi trebuit si mult mai mult decat era posibil. Din motive financiare am fost pe muchie de cutit: nici n-am cazut la pamant, dar nici n-am putut urca. De curand FCR s-a transformat in Institutul Cultural Roman, vom avea programe noi.

Adevarul este ca scriitorii adevarati n-au parasit Romania, cu gandul si cartea, in schimb cei fara talent se considera in exil. Nu cred in scriitorii care cer sa fie judecati dupa capitala in care traiesc, nu dupa opera."

  • Eugen Uricaru
  • - presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania:

Literatura scriitorilor din Israel a avut un spatiu editorial bun in Romania, mai ales la Cartea romaneasca, e un gest firesc, dar succesul la public n-a mai depins de editori, ci de valoarea cartii si cinstea criticului literar. Suntem interesati sa iesim dintr-o capacana: nu avem relatii cu intreaga cultura israeliana, ci numai cu scriitorii israelieni de origine romana. Abia in ultima perioada s-a intamplat sa deschidem cateva ferestre catre literatura in limba ivrit, care este viitorul culturii acestei tari. Am invitat in Romania scriitori de limba ivrit, la Festivalul Zile si nopti de literatura" de la Neptun, am tradus in limba romana cartile lor. Trebuie spus ca interesul nostru pentru literatura in ivrit nu-l exclude pe cel pentru scriitorii israelieni de limba romana. Dimpotriva, impreuna cu ei, printr-o reala cooperare, putem face traduceri mai exacte din ivrit, fiindca sunt putini traducatori, iar traducerile sunt tehnice, neliterare.

Eu, personal, am invatat foarte multe din politica culturala israeliana, acest stat finantaza un Centru de traduceri, ceea ce trebuie sa ne dea de gandit. La noi nu a existat o strategie in acest sens, s-au facut traduceri la intamplare, din comanda politica etc. Existenta Institutului Cultural Roman poate ca va schimba acest lucru. Dorinta mea este ca prezenta culturii israeliene in Romania sa fie impinsa" si de partea israeliana. N-am simtit aici nici un interes. Indraznesc sa spun ca viitorul nostru este comun, Romania va intra in sistemul de valori europene, Israel isi va gasi un prieten important in noi, iar Romania are nevoie de Israel. Cultura este porumbelul lui Noe."

  • Alexandru Singer
  • - director
  • editura Hasefer:

Problema fundamentala tine nu de scriitori sau traducatori, ci de conditia financiara. Scriitorii primesc 6 la suta din incasari, difuzorii peste 30 la suta. Editura Hasefer are doar doi oameni angajati, cu un volum de munca imens si n-am primit nici un ban din Israel, nici de la oameni de afaceri israelieni din Romania. Tot ceea ce facem, ce spuneti dvs. ca sunt minuni", facem pe banii statului roman. Pe langa problema financiara, care trebuie cumva rezolvata, mai trebuie intarita selectia valorica: selectia trebuie facuta de valori, nu de mediocritati. Degeaba incearca unii sa ma preseze pe diferite cai, am creat un filtru alcatuit din oameni prestigiosi pe care ii rog sa faca referat la cartile propuse."

  • Shaul Carmel
  • - presedintele Asociatiei Scriitorilor Israelieni de origine romana:

Eu sunt mai putin optimist. Cunosc situatia scriitorilor israelieni de origine romana, sunt intr-o situatie foarte disperata. Dupa 30 de ani de existenta, Asociatia Scriitorilor Israelieni de origine romana nu a reusit sa creeze un institut de traduceri, lumea ne crede bogati, dar nu-i asa. Singura sansa a scriitorilor israelieni de limba romana este recuperarea de catre literatura romana."

  • Silviu Lupescu
  • - director
  • editura Polirom:

Si in tara sunt foarte multe probleme de strategie pentru impunerea culturii romane. Nu cred insa ca trebuie sa mentinem conceptia asistentiala. A astepta mereu bani nu e o buna politica, editorii au un cuvant de spus aici. Pentru mine, prezenta lui Norman Manea la targ e un argument pentru ideea ca valorile romanesti se pot transforma in valori internationale. Editura Polirom isi propune sa dezvolte proiecte in colaborare cu scriitorii israelieni, ele sunt o garantie a viitorului. Nu cred ca mai putem vorbi despre exil si ne-exil. Indiferent de ce facem si unde ne aflam trebuie sa fim competenti, e tot ce conteaza."


Copyright S.C. ADEVARUL S.A., Piata Presei Libere 1, Bucuresti, Romania


BACK