CULTURA » Idei


« BACK

Ortografia? Ce-i aia?


de Willi TISTU

Īnainte de"evenimentele din Decembrie", chiar şi īn presa pentru "mase", era destul de greu să găseşti greşeli ortografice. Ce să-i faci, constrīngeri de tot felul īi făcea pe "scribi" să fie mai atenţi, căci altfel erau nevoiţi "să dea seama".
Ei, dar astăzi suntem liberi, inclusiv īn a nu respecta Limba Romānă!

Vreau sămenţionez că nu mă consider un om cult şi că e posibil ca şi eu, īn aceste rīnduri - şi nu numai, să fac greşeli, pentru care cer iertare. Nu am "la bază" decīt liceul, pe care l-am absolvit cu nişte decenii īn urmă. Nici măcar nu am fost un elev silitor. De asemenea, am o meserie tehnică, de tip aplicativ, care nu are nici o legătură cu arta scrisului.

Cu toate acestea nu pot să "īnghit" uşor sumedenia de greşeli pe care le găsesc - la tot pasul, inclusiv īn manualele nepoatelor mele (cl. a-I-a şi, respectiv, a-V-a).

Dar īn presă, ca să nu mai vorbesc de INTERNET, e jale mare!De multe ori, mă şi īntreb dacă cei care scriu au terminat măcar 4 clase. Singurul site care face excepţie, īn cea mai mare parte, este cel al Preşedinţiei.

De la nefolosirea diacriticelor, "īnghiţirea" unor litere sau semne de punctuaţie şi despărţirea īn silabe, pīnă la exprimări fără nici o noimă, găsim orice!

Scrierea de tip "SMS" se răspīndeşte cu repeziciune. Cum telefoanele mobile sunt de găsit - mai ales - īn rīndul celor cu bani mulţi şi carte puţină, sunt pline ecranele televizoarelor de SMS-uri deosebit de "culte".

Vorba unei profesoare de franceză, care mi-a dat o lecţie de neuitat, īntr-un moment īn care, la o oră de-a Domniei Sale, am "debitat" o obrăznicie: 

"Prostul pīnă nu-i fudul, parcă nu e prost destul!" 

Aşa că,"baietzi de baietzi" şi "fetitze de fetitze"se fudulesc īn faţa ţării.

Intonaţia? Ce-i aia?  

Tot libertatea, bat-o vina, ne-a dat şi posibilitatea de a nu respecta MUZICALITATEA LIMBII ROMĀNE. Aşa a apărut  "fenomenul Esca".

De atunci avem "plăcerea" să auzim, pe la mai toate posturile de televiziune şi de radio, cum bieţii "ştirişti" se chinuie să nu iasă din noul tipar. Doar unii dintre cei ce "interpretează" reclame īi mai īntrec! Mă oboseşte doar auzindu-i, că de vorbit mi-ar fi imposibil.

Īn bruma de cultură de care dispun, este undeva "scris" că fiecare limbă īşi are propria sa muzicalitate. Aceasta provine din felul īn care se pun accentele atāt pe silabele fiecărui cuvīnt cāt şi īn propoziţie. Īnsăşi muzica unei naţii sună, aşa cum sună, datorită faptului că, indiferent dacă e doar orchestrală sau are şi text, e "croită" după limba vorbită a celui ce a compus-o. Īn minţile compozitorilor īntāi "au circulat" nişte cuvinte, de care aceştia "au agăţat" nişte sunete, pe care, unii, le-au transcris īn note muzicale.

Probabil că, dacă vom citi poeziile marilor noştrii poeţi, precum şi dacă am schimba duratele notelor muzicale din muzica romānească (indiferent dacă e populară, uşoară sau cultă) folosind accente "ştiriste", vor auzi lucruri interesante, nebănuite şi acei ce le-au scris, respectiv, compus (dacă au NEnorocul să mai fie īn viaţă). 

Ceea ce "a umplut paharul" răbdării mele şi m-a determinat să scriu aceste rānduri este modul īn care sunt scrise majoritatea articolelor şi poeziilor pe site-ul "ZBOARĂ.RO", la secţiunea "Cultural". Nu că alte site-uri ar fi mult mai "cizelate"...

Zborul, cel puţin īn sens figurat (cel pe care ni-l putem permite aproape toţi oamenii), e ceva sublim, şi trebuie onorat cum se cuvine! 

Pānă ce nu e prea tārziu, ar trebui ca măcar acei proprietari de media care se respectă să angajeze oameni de litere, care să mai domolească elanurile, atīt cel "SMS"-ist cīt şi cel "ştirist" (după caz), ale celor ce se exprim㠖 īn orice mod - īn "organele" lor . 

Sunt convins că limba este un organism viu, care, ca orice vietate, este īntr-o continuă schimbare: se naşte, creşte, se maturizează, īmbătrīneşte şi, īn final, moare. Dar cānd schimbarea se face cu o astfel de brutalitate, nici o fiinţă nu mai poate ajunge să moară de bătrāneţe!

Nu sunt de acord nici cu revenirea - cu aceeaşi brutalitate - la scrierea interbelică, reintrodusă de "fosilele" din Academia Romānă, după 50 ani īn care s-a scris altfel. Cum s-au trezit cu puterea īn mānă după '89, pentru că ei nu au fost īn stare să se adapteze īn atāta timp, au obligat o ţară īntreagă să se adapteze peste noapte la ceea ce ştiau ei.

Dar acest lucru nu este, comparativ, la fel de grav.

Mă īntreb de ce aceleaşi "fosile" stau atāt de cuminţi īn faţa fenomenelor menţionate mai sus? Oare şi-au dat seama că au greşit şi le e teamă să nu greşească din nou?



« BACK